Ai ajuns în Sibiu, dar nu ai reușit să te organizezi prea bine? Nici eu, dar m-am orientat la fața locului atât de bine încât îmi permit să fac recomandări și altora.
Sibiul nu duce lipsă de obiective turistice, însă timpul nu mi-a permis să le vizitez pe toate, așadar am făcut o selecție a celor mai importante. Iată ce am vizitat eu în timpul ultimei mele vizite în fosta capitală culturală europeană.
Muzeul de istorie – Casa Altememberger, str. Mitropoliei, nr. 2, fostă primărie și închisoare. Situat în centrul istoric al orașului, deci foarte ușor accesibil, muzeul de istorie este un echivalent mai mic, dar suficient de bogat, al muzeului Antipa de la București, unde am văzut atât obiecte descoperite pe teritoriul Transilvaniei din cele mai vechi epoci, până la o colecție foarte impresionantă de arme și un tezaur din aur.
La Weinkeller (crama de vinuri), str. Turnului, nr. 2, am mâncat o plăcintă gustoasă cu ceapă și chimen și un platou foarte generos de afumătură și am savurat și un pahar de vin rose, demi-sec. Restaurantul are o terasă interioară micuță și intimă iar interiorul este o cramă frumos amenajată cu mobilier din fier forjat, lumină difuză și muzică jazz, pe care o potențează și mai tare vinul.
La taverna Akropolis, situată tot pe str. Turnului, la 50 m de Weinkeller, am băut pentru prima oară un Frappe. Spun asta pentru că aici am aflat de la ospătarul foarte amabil că frappe-ul este o băutură grecească și că cel mai simplu mod de a face diferența între o băutură reușită și una nereușită este să scot paiul din băutură. Dacă acesta este acoperit de spuma groasă, atunci poți să fii sigură că ai primit un frappe, nu doar o tentativă a celebrei băuturi. În plus, spre deliciul meu, acesta nu conținea frișcă, ca în alte localuri!
Pentru că îmi place atât de mult Muzeul Satului din București și pentru că l-am vizitat și pe cel din Sighetul Marmației anul trecut, nu aveam de gând să ratez nici la Sibiu Muzeul Civilizației Populare Tradiționale, din localitatea Dumbrava Sibiului. Aici mi-a plăcut că muzeul se întinde pe o suprafață mult mai mare, gospodăriile sunt foarte bine organizate (unele curți erau grădini pline de flori și legume) însă la ora la care l-am vizitat noi nu erau toate casele deschise vizitatorilor.
La cârciuma din bătrâni, din incinta Muzeului Satului, am mâncat în cea mai autentică atmosferă rustică și am compătimit mai multe mirese venite la pozat care se chinuiau cu tocurile și rochiile lor înfoiate pe aleile pietruite.
Palatul Brukenthal, Piața Mare, Sibiu. Primul sfat este să nu te duci să vizitezi muzeul cu un copil de 6 ani, așa cum am făcut eu. Al doilea sfat este să nu mergi să vizitezi muzeul dacă nu ai nici o treabă cu pictura, așa ca mine. Cel mai tare mi-a plăcut colecția de artă românească, unde am văzut mai multe tablouri de Nicolae Grigorescu, Tonitza și Aman însă restul colecțiilor nu m-au impresionat prea tare.
Centrul istoric al orașului l-am vizitat mai în detaliu cu alte ocazii și nu am fost tocmai impresionată (am vizitat Praga înainte) iar majoritatea obiectivelor turistice locale sunt concentrate în acea zonă, așadar nu prea ai cum să ratezi Podul Minciunilor, Pasajul Scărilor, Biserica Evanghelică Sf. Maria, zidurile vechi ale cetății și turnurile.
Ne-am bucurat că am găsit mai mereu locuri de parcare, deși străzile sunt înguste și nu am așteptat niciodată prea mult timp să fim serviți. În concluzie, abia aștept să mai savurez încă o înghețată de la Super Mama și să mă plimb pe stăzile cu case ochioase.
Voi ce ați vizitat în Sibiu și îmi puteți recomanda să vizitez sau să evit data viitoare?
0 Comments