Unii OAMENI merită să fie scriși cu CapsLock. Pentru că oferă fără să le ceri măcar, pentru că te susțin necondiționat fără să se laude, pentru că sunt acolo fără să îi cauți.

În ultima vreme, prin prisma noului meu job – fără job / freelancer – și prin prisma evenimentelor pe care le organizez, am întâlnit oameni și OAMENI. Primii nu îți răspund nici măcar la salut, ești prea mic pentru a fi luat în seamnă, iar cei din urmă se fac luntre și punte ca să te ajute, ca să-ți susțină proiectul. Și pentru fiecare OM am întâlnit prea mulți oameni, dar asta-i partea a doua.

Decât să mă concentrez pe cei care poate nu mai au disponibilitatea sau capacitatea să empatizeze, să mai încerce să înțeleagă, să ceară lămuriri sau să ofere feedback, mi-am propus să le MULȚUMESC celor care o fac și care nu se văd, pentru că noi luăm totul ca și cum ni se cuvine.

MULȚUMESC

• străinului care a venit la un eveniment de-al meu să mă susțină fără să mă cunoască
• celui care mi-a încredințat un proiect drag lui să îl prezint lumii
• celui care mi-a citit în privire o nevoie și a reacționat fără să stea pe gânduri
• celui care mi-a oferit o critică constructivă
• celui care nu așteaptă niciun mulțumesc deși îl merită înzecit
• celui care și-a făcut treaba cu conștiiciozitate și pe care nu l-am întâlnit
• celui care a creat un lucru minunat și își duce munca mai departe în ciuda impedimentelor iar eu mă bucur de munca lui
• celor care m-au judecat și apoi mi-au acordat timp să mă cunoască și să mă accepte așa cum sunt
• celor care îmi citesc blogul
• celor care comentează la postările mele sau reacționează în orice fel – chiar și în sinea lor
• celor care m-au căutat cu propuneri de colaborare și m-au considerat un om valoros pentru proiectele lor
• celor care mi-au oferit înțelegere atunci când le-am greșit
• celei care sunt și care voi fi

iar lista continuă la nesfârșit.

MULȚUMESC și sunt recunoscătoare tuturor celor care m-au făcut să fiu OMUL de astăzi.