Fiecare situație este percepută de fiecare dintre noi dintr-un unghi cu totul și cu totul diferit, ceea ce ne complică și mai tare viața, mai ales atunci când ne creăm așteptări false.

Nu de puține ori m-am regăsit în ultima vreme în situații extrem de neplăcute datorită faptului că unii oameni aveau așteptări nerealiste, iar când dădeau nas în nas cu realitatea, nu-i dădeau nicio șansă. Totul trebuia să fie conform previziunilor lor, sau deloc.

O vreme am încercat să ”traduc” această realitate, să o fac mai blândă, mai dezirabilă, mai prietenoasă, mai cum și-o dorea fiecare pentru el. Căci așa se întâmplă mereu, aceeași realitate trebuie să fie pe gustul și pe măsura oamenilor, nu oamenii trebuie să se adapteze la fapte. După o vreme în care am luptat cu morile de vânt, am decis că timpul și energia mea ar fi mai util consumate în orice alt loc și am pus punct.

Apoi am fost eu cea dezamăgită, m-am trezit că așteptările mele nu erau îndeplinite. Pentru că la fel ca și ceilalți, am văzut realitatea așa cum îmi doream eu să fie, oamenii din jur erau instrumente pentru nevoile mele, peisajele erau așa frumoase pentru a le admira eu, mâncarea avea gust pentru a-mi satisface mie papilele și așa mai departe.

Am opus și eu rezistență, ca toți ceilalți. Am plâns de frustrare, apoi de neputință și acum cred că plâng de acceptare. E greu să te lași bătut, dar e deștept și cred că asta e tot ce contează. Să fii suficient de abil să te adaptezi, să vezi partea bună a lucrurilor, să nu pierzi ceea ce ai câștigat deja.

Ca să nu mai spun că dezamăgirile astea vin mai degrabă de la așteptările pe care noi le proiectăm asupra celorlalți, așteptări de care poate ceilalți nu au habar și la care nu ar fi consimțit în veci. Uite așa strici o prietenie când te aștepti ca omul să își facă programul după tine în weekend, când el tot ce își dorește este să se odihnească și eventual să își închidă și telefonul, să nu mai știe de nimeni. Sau când așteptarea ta este să îți faci o carieră într-un domeniu, dar continui să pierzi vremea făcând orice altceva.

Încerc să-mi dau seama în acest punct unde am greșit și care sunt așteptările nerealiste care mi-au creat toate frustrările. Încerc să-mi dau seama care dintre ele merită să lupt, să le transform în realitate și la care să renunț. Încerc să-mi dau seama care dintre așteptări pot fi transformate în obiective și cum să le ating.

Sunt un om mai degrabă impulsiv. Nu îmi calculez mișcările în avans, nu am o strategie, poate și de aceea sunt aici unde sunt.

Trag linie și toate regretele pe care le am în ultima vreme sunt provocate de așteptări nerealiste. Situații în care nu am știut cum să reacționez, situații în care nu am știut ce vreau, situații în care nu am știut de mine ci m-am gândit la alții. Pe lânga lista de #dailyblessings, pe care astăzi am mare nevoie să o scriu, e tare bună și lista de dezamăgiri, ca să văd de unde au pornit.

Sfatul meu pentru tine (adică pentru mine) este să încerci să privești orice situație din cât mai multe unghiuri posibile. Să îți setezi așteptări realiste, să muncești pentru visurile tale și mai ales să știi care sunt acelea. Și oricât de haotice sunt astăzi gândurile mele, data viitoare o să am mai multă claritate, căci scrisul ajută, să lași gândurile afară, bune și rele.

P.S. peisajul ăsta de vis nu are nicio altă treabă cu textul, dar e un pansament pentru orice suflet.