14 lecții pe care le-am învățat pe munte

Posted on
varful dara 2500 m

tocmai m-am întors din drumeția de pe Dara și Hârtopul Darei, ultimele dintre cele 14 cele mai înalte vârfuri din România și simt nevoia să marchez momentul. prea frumos este pe munte, hai și tu!

14 vârfuri peste 2500 m altitudine

cele mai înalte vârfuri din România au peste 2500 m altitudinte, iar eu am fost pe toate. am ajuns chiar pe mai multe trasee montane, care mai de care mai frumoase, iar ce urmează va fi cel puțin la fel de frumos.

nu e musai să mergi pe vârfurile astea ca să fii un adevărat munțoman, dar cumva traseele noastre au dus și pe aici, pe cele 14 cele mai înalte vârfuri din România. și dacă ideea să fii pe cele mai înalte vârfuri îți dă fiori și ție, te îmbie, află că nu e chiar atât de greu precum pare. pune-ți o pereche de bocanci și hai și tu!

am decis să marchez acest moment printr-o serie de ”lecții” pe care le-am învăta în cariera mea de munțoman prin România

#1 disciplină.

mersul pe munte este despre relaxare, dar mai ales despre disciplină. ai nevoie de un echipament specific, este nevoie să te documentezi foarte bine despre traseu în avans și să îți organizezi timpul și resursele, să te trezești devreme ca să pornești pe traseu în timp util, să, să, să…

relația cu muntele devine similară cu relația cu părinții, care îți impun o listă interminabilă de reguli, dar toate sunt pentru…

#2 siguranță.

când mergi pe munte înveți să scrolezi mai puțin pe Insta și mai mult prin aplicațiile de prognoză meteo . te documentezi ce fel de echipament te protejează de vremea schimbătoare sau cum să reacționezi când te întâlnești cu vreo lighioană. sunt și multe pericole pe munte și este responsabilitatea ta să fii informat și pregătit în fața lor.

apropo, cea mai înfricoșătoare lighioană pe care am întâlnit-o până acum eu pe cărările de munte este setea!

#3 și când nu mai poți, mai poți puțin.

complexitatea unui traseu se evaluează în funcție de distanță și de diferența de nivel. pe munte rămâi adeseori fără răsuflare, pe de-o parte datorită peisajului, dar ca s-o spunem pe aia dreaptă… cel mai probabil din cauza urcării. Te trec toate apele, ți se blochează mușchii, te trec toate gândurile, dar atâta timp cât simți toate astea, continui.

#4 nu rămâne nimeni în urmă.

grupul este la fel de rapid precum cel mai încet dintre noi. O lecție importantă pe care am învățat-o în comunitatea 321sport și pe care o aplicăm și în drumeții. din acest motiv ne selectăm partenerii de drumeție conform unor criterii stricte.

#5 dacă am putut eu, cel mai probabil poți și tu.

trebuie doar să vrei și să începi de undeva. acum 4 ani eram sedentară, nu practicam vreun sport și nici nu aveam în plan așa ceva. am început să alerg de la 0, am continuat să-mi depășesc limitele împreună cu comunitatea, apoi am început să merg și pe munte. iar viața mea s-a schimbat de atunci.

#6 cele mai bune lucruri în viață sunt gratis.

echipamentul costă, drumul, cazarea, mâncarea, costă și ele. dar oricine are ochi să privească, inimă să se bucure și poftă să cutreiere cărările de munte se poate bucura de tot ce înseamnă natură și munte.

#7 realizări.

eram cam nerăbdătoare să bifez ultimele vârfuri din lista celor mai înalte 14 din România, ba chiar ofuscată că anul trecut nu am bifat niciunul. Dar mi-am dat seama că de fapt am făcut atât de multe chestii faine, că o realizare mai importantă decât să bifez niște numere este să bifez experiențele. și chiar am multe.

#8 stil de viață.

mersul pe munte îți cam dă viața peste cap. în sensul că weekendul ajunge să fie uneori mai solicitant decât săptămâna de lucru. și nu mai ai timp de chestiile uzuale – curățenie, gătit, cumpărături, odihnă. îți organizezi viața astfel încât să poți merge pe munte în timpul sezonului.

#9 terapie pură.

pe munte, uiți de toate grijile ”lumești”. trăiești cu adevărat în prezent, pentru că spectacolul naturii se desfășoară în fața ta și singura grijă pe cărarea înzăpezită este să calci cu grijă, să nu aluneci în prăpastie. nu trăiești în frică, trăiești doar în bucurie.

#10 comunitate.

întotdeauna am apreciat spiritul de comunitate, este o valoare importantă pentru mine. îmi place că ne dăm binețe pe traseu, dar apreciez mai mult grija și susținerea în fața pericolelor.

#11 munțomanii sunt o specie de oameni faini.

aproape toți oamenii pe care i-am întâlnit pe cărări de munte sunt oameni mișto în viața de zi cu zi. sunt oameni cu principii și valori, care respectă natura și pe ceilalți. dacă ați ști cu câtă plăcere intrăm în vorbă cu necunoscuți, cu câtă nerăbdare ascultăm poveștile lor!

#12 ești responsabil pentru gunoiul tău.

un principiu pe care mi-aș dori să îl aplicăm în toate aspectele vieții. pe munte, orice deșeu produci, trebuie să îl porți cu tine până ajungi la ”civilizație” și te poți debarasa de el. EXCLUS să lași gunoaie în urma ta pe cărare sau la cabană, astfel că devii mai selectiv și conștient de alegerile pe care le faci.

#13 frumusețea e în ochiul privitorului.

frumusețea și satisfacția nu se regăsesc doar pe cele mai înalte vârfuri, ci oriunde în natură, pentru cei care au ochi să le vadă. am fost pe o mulțime de trasee excepționale la noi în țară și de fiecare dată când am impresia că nu mă mai poate impresiona ceva, descopăr că se poate.

#14 nu contează drumul, nu contează nici destinația, cât de mult contează pentru mine compania.

cea mai mare realizare din toată treaba asta cu mersul pe munte sunt prieteniile pe care am reușit să le construiesc. am lângă mine în drumeție aceiași oameni dragi, alături de care mă simt în siguranță, mă simt bine în pielea mea și alături de care am crescut mult. lor le datorez toate experiențele minunate pe care le-am avut și amintirile pe care o să le creăm și de-acum înainte.

dacă ai întrebări despre mersul pe munte, o să încerc să îți răspund la ele în comentarii, mai jos. aștept cu interes și impresiile tale.

0 Comments

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.